Educaţia Montessori este o metodă de abordare a educației dezvoltată în prima jumătate a secolului 20 de medicul şi educatorul italian Dr. Maria Montessori. Educaţia Montessori se referă la grupe de vârstǎ mixte, cu învăţare auto-dirijată, constructivă, cu o programă şi materiale dezvoltate de Dr. Maria Montessori.
Abordarea Montessori urmăreşte un scop ambiţios: să ajute la dezvoltarea copilului într-o fiinţă umană adultă completă, confortabilă cu sine, cu societatea şi cu umanitatea în ansamblul ei. Educaţia Montessori începe cu înţelegerea că rolul adultului este de a ajuta la descătuşarea puterilor de dezvoltare existente din naştere. Copilul, din cele mai timpurii momente ale vieţii, deţine energii constructive care îi ghidează formarea minţii şi coordonarea corpului.
Materialele trebuie să fie din câte un singur exemplar în clasa. Acestea trebuie să îl poată conduce pe copil la o activitate independentă, trebuie să conţină un control al erorii, să fie atractive, să răspundă unei anumite nevoi a copilului şi să izoleze un anumit concept.
Maria Montessori crede cu tărie că pentru o dezvoltare armonioasă dintre trup şi fizic, copilul are nevoie de mişcare în timp ce învaţă. Educaţia fizică nu ar trebui separată de educaţia intelectuală.
Educaţia Montessori caută să ofere copiilor mediul ideal amenajat în funcţie de fiecare etapă de dezvoltare; acest lucru le permite să răspundă chemării interioare a „perioadelor senzitive” specifice şi le oferă libertatea să acţioneze în concordanţă cu tendinţele lor umane înnăscute.
Mediul respectă anumite principii, condiţii, pentru a fi benefic dezvoltării armonioase a copilului. Aceste condiţii sunt legate de spaţiul suficient, prezenţa materialelor naturale, atmosfera asemănătoare cu cea a unui cămin primitor, folosirea unor culori deschise, să nu fie un mediu prea încărcat, scaunele şi mesele să fie la nivelul copilului, ușor de transportat.
Mediul Montessori caută să fie un mediu de viaţă real, care să semene cu societatea umană. Copilul mai mic învaţă de la cel mai mare, primeşte prezentări de la acesta, îl vede pe cel mare ca un model şi ca un punct de referinţă. Copilul cu vârstă mijlocie devine un intermediar: îi ajută pe cei mici şi la rândul lui este ajutat de cei mai mari. Iar cei mari învaţă să aibă grijă de cei mici, oferă acestora prezentări. Făcând acest lucru, copiii sunt responsabilizaţi şi au de câştigat din faptul că atunci când prezintă un material, consolidează mai bine conceptul respectiv şi învaţă să folosească termenii potriviţi. Respectarea acestui principiu este un beneficiu pentru cadrul didactic care are pe lângă el o echipa întreagă de „profesori”. În acest mod, cooperarea înlocuieşte competiţia şi devine forţă motoare în aceste mini-societăţi. Auto-educaţia facilitată de mediul pregătit înseamnă că fiecare copil învaţă şi se dezvoltă în ritmul său.
Vrei să afli primul de ofertele și concursurile noastre?
Abonează-te la newsletterul Montessori Land
CENTRUL EDUCAȚIONAL MONTESSORI LAND
”Deep respect for children”
Copyright © 2024 Montessori Land